 RipleyAdministrator
Postari: 92
|
|
Fructele sunt alimente de origine vegetală, apreciate din punct de vedere nutritiv prin conţinutul lor bogat în glucide, săruri minerale, vitamine şi acizi organici.
Ca structură, fructele sunt formate din epicarp, mezocarp şi endocarp, care impreună formează pericarpul.
Epicarpul (pieliţa) - reprezintă stratul exterior, format din multe celule plate în care se găsesc materii colorate şi aromate. La unele fructe, stratul exterior este lucios şi cu aspect cerat.
Mezocarpul (pulpa) - este format din celule poliedrice care conţin suc şi intre care se găsesc spaţii libere ce conţin un amestec gazos.
Endocarpul - reprezintă partea care inveleşte seminţele şi poate să fie format din loji seminale(mere, pere, gutui, etc.) sau dintr-un înveliş tare, lemnos, care formează sâmburele(caise, prune, piersici, cireşe, etc.).
Clasificarea fructelor
Fructele se clasifică după mai multe criterii, care depind de structură, gust, aromă, etc.
După structură, fructele se grupează în:
- fructe seminţoase (bace false), care sunt cărnoase, au seminţele închise în compartimente cu pereţi pergamentoşi(mere, pere, gutui, citrice);
- fructe sâmburoase (drupe), caracterizate prin pulpa suculentă şi sâmbure tare care închide în interior sămânţa (caise, prune, piersici, vişine, cirese, etc.);
- fructele arbuştilor şi semi-arbustilor fructiferi(bace adevarate şi false), care au pulpa zemoasă, suculentă şi cu seminţe mici răspândite în pulpa fructului (fragi, căpşuni, zmeură, smochine, coacăze, agrişe şi afine);
- fructe nucifere, formate numai din endocarp şi seminţe, deoarece mezocarpul se desprinde înainte de recoltare. Din această grupă fac parte: nucile, alunele, migdalele, fisticul, arahidele.
Dupa gust şi aromă, fructele se grupează în:
- citrice (lămâi, portocale, mandarine, grapefruit, chitra);
- acidulate (mere, pere, caise, prune, piersici, vişine, cireşe, fragi, căpşuni, zmeură, mure);
- astringente (gutui, coarne, afine);
- zaharoase - amidonoase (banane, castane);
- uleioase (nuci, alune, migdale, arahide, fistic);
După conţinutul în substanţe nutritive, fructele se împart în:
- fructe zaharate sau cărnoase, caracterizate prin conţinut mare în apă (75-90%), în glucide (glucoză, fructoză, zaharoză, celuloză şi sărace în lipide şi protide. Aceste fructe mai conţin substanţe pectice (proprietate de a forma jeleuri), acizi organici (malic, tartic si citric), săruri minerale (sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier asimilabil, iod, etc.), vitamine hidrosolubile în special B1, B2, C (citrice);
- fructe amilacee, bogate în amidon şi sărace în zahăr (banane, castane);
- fructe oleaginoase, cu un conţinut mare în lipide şi mic în apă şi glucide (nuci, alune, arahide, migdale).
Rolul fructelor in organism
În organism fructele au rol deosebit, contribuind la realizarea în bune condiţii şi a proceselor metabolice, la menţinerea sănătăţii. Rolul fructelor în organism se caracterizează prin:
- acţiune alcalinizantă, care rezultă prin arderea acizilor organici cu formare de carbonaţi alcalini şi baze;
- acţiune mineralizantă, datorită conţinutului în substanţe minerale; de aceea se indică în anemii, decalcifieri, etc.;
- actiune vitaminizantă, prin aportul crescut in vitamine.
In fructe se gasesc urmatoarele vitamine:
- vitamina A, în: citrice, ananas, curmale, caise, mere, pere, migdale, nuci, etc.;
- vitamina B1, în: citrice, struguri, mere, pere, banane, nuci, migdale;
- vitamina B2, în: citrice, struguri, mere, pere, banane, caise, nuci, arahide, castane;
- vitamina C, în : citrice, banane, afine, mere, pere, etc.;
- vitamina E, în: măsline, nuci, migdale.
Unele fructe, ca şi legumele, mai au şi alte acţiuni specifice, ca de exemplu:
- acţiune laxativă, datorită conţinutului în celuloză, acizi organici, glucide, etc.;
- acţiune colagogă, de stimulare a funcţiilor hepatice;
- acţiune constipantă, fructele care conţin tanin în cantitate mare, ca: afine, coarne;
- acţiune diuretică datorită conţinutului mare de apă şi potasiu.
Fructele şi caloriile
Mărul
Este tonic, răcoritor, antiseptic intestinal, depurativ sanguin şi este indicat în astenii, surmenaj, reumatism, artritism, stări febrile, insomnii, nervozitate, cefalee.
100 de grame de mere conţin:
-Calorii: 51;
-Glucide: 12 g;
-Indice glicemic: 38;
-Fibre: 2 g;
-Vitamina C: 5 mg;
-Magneziu: 12 mg.
Para
Fructul este depurativ, laxativ, remineralizant si nutritiv, fiind indicat în anemii, surmenaj, TBC.
100 de grame de fruct conţin:
-Calorii: 55;
-Glucide: 13 g;
-Indice glicemic: 37;
-Fibre: 2,3 g;
-Vitamina C; 3 mg;
-Magneziu: 7 mg.
Portocala
Este remineralizantă, antiinfecţioasă, digestivă, diuretică şi laxativă. Este indicată în convalescenţe, anemii, anorexii, demineralizări şi prevenirea bolilor infecţioase.
100 de grame de fruct conţin:
-Calorii: 39;
-Glucide: 8,5 g;
-Indice glicemic: 44;
-Fibre: 2 g;
-Vitamina C; 50 mg;
-Magneziu: 13 mg.
Strugurele
Este diuretic, remineralizant, energetic, stimulant şi decongestionant hepatic, fiind recomandat în anemii, convalescenţe, remineralizare, dispepsii, dermatoze, intoxicaţii.
100 de grame de struguri proaspeţi conţin:
-Calorii: 73;
-Glucide: 16 g;
-Indice glicemic: 46.
100 de grame de struguri uscaţi conţin:
-Indice glicemic: 64;
-Fibre: 0,9 g;
-Vitamina C: 4 mg;
-Magneziu: 7 mg.
Mandarina
Este comparabilă cu portocala, dar conţine mai puţine minerale. Fructul este energetic ţi inlesneşte evacuarea intestinală.
100 de grame de fruct conţin:
-Calorii: 47;
-Glucide: 11 g;
-Fibre: 1,9 g;
-Vitamina C: 30 mg;
-Calciu: 33 mg.
Lămâia
Fructul este răcoritor, tonic al sistemului nervos central, diuretic, antiscorbutic, remineralizant, depurativ. Este indicat în anemii, astenii, TBC, demineralizari, creştere, convalescenţa, reumatisme, ateroscleroza, precum şi astm, bronşita, gripa, cefalee.
100 de grame de fruct conţin:
-Calorii: 32;
-Glucide: 8 g;
-Fibre: 1 g;
-Vitamina C: 80 mg.
Banana
Bogată în amidon, este un aliment tipic pentru ţările tropicale.
100 de grame de fruct conţin:
-Calorii: 83;
-Glucide: 19 g;
-Indice glicemic: 54;
-Fibre: 3,4 g;
-Vitamina C: 10 mg.
|
|
